Socul este un arbust care creste la marginea padurilor si pe langa garduri. De la soc se folosesc florile - Flares Sambuci - si mai rar fructele - Fructus Sambuci - in diferite boli.
Florile contin un ulei volatil, care le da mirosul placut, zahar, mucilagii, colina, rutina, sambunigrina etc. Ele au proprietatea de a provoca o transpiratie abundenta, fiind reoomandate sub forma de ceai in gripa, raceala, bronsita, ajutand in mod indirect la scaderea temperaturii.
Fructele contin zahar, acizi organici (malic, citric, tartric), vitaminele A, C, glicozizi antocianici etc. Efectul lor este usor laxativ si de aceea sunt recomandate mai ales in constipatiile de natura nervoasa. Se folosesc sub forma de infuzie sau decoctie (o lingurita-doua de fructe la 250 ml de apa), care se bea seara inainte de culoare.
Fructele de soc se folosesc la prepararea marmeladelor si siropului. Siropul se poate prepara dintr-un L de suc de fructe cu 1800 gr zahar. Pentru aroma se pot adauga in timpul fierberii 50 g flori uscate. Siropul cald se filtreaza in sticle curate si de capacitate mica.
Extem, florile de soc se recomanda sub forma de bai sau cataplasme in furuncule, abcese, arsuri, frictene, avand proprietatea de a fluidifiica puroiul, de a calma durerile, facand sa dea inapoi umflatura. Florile de soc intra in compozitia ceaiurilor antireumatic, depurativ si sudorific.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu